Dacă ții Postul Crăciunului, știi că, din 15 noiembrie, mesele arată altfel. Carnea, lactatele și ouăle dispar din farfurie, iar peștele rămâne pentru zilele cu dezlegare. Poate postești de ani de zile. Poate este prima dată sau alegi să ții doar o parte din post.
Iar dacă, în săptămânile acestea, observi mai puține coșuri, o erupție pe bărbie sau piele mai uscată, e firesc să te întrebi: are legătură cu ce mănânc?
Răspunsul nu este același pentru toate aceste schimbări. Avem câteva date despre alimentație și acnee, dar mult mai puține despre efectele postului asupra pielii. Merită să le privim separat, fără să-i atribuim postului nici beneficii, nici probleme pe care cercetările nu le-au demonstrat.
Ce știm despre alimentația din timpul postului
În studiile medicale, postul ortodox este descris adesea ca o formă de alimentație predominant vegetariană, urmată periodic. O sinteză din 2017, care a inclus zece studii, a găsit câteva tendințe: în perioadele de post, participanții consumau mai puține calorii și grăsimi, dar mai mulți carbohidrați și mai multe fibre. Pentru proteine, rezultatele au variat.1
Un studiu din Creta a urmărit timp de un an 120 de adulți, dintre care jumătate țineau posturile religioase. La finalul perioadelor de post, cei care posteau aveau valori mai mici ale colesterolului total și LDL decât cei care nu posteau, precum și o greutate ceva mai mică.2
Sunt rezultate despre sănătatea metabolică. Nu ne spun însă cum arăta pielea participanților.
Studiile despre postul ortodox citate aici nu au urmărit schimbările tenului între 15 noiembrie și Ajun. Ca să discutăm despre piele, trebuie să ne uităm la cercetările despre anumite alimente și tipare alimentare. Iar aici contează mult ce pui în locul cărnii, laptelui și ouălor.
Dacă renunți la lapte, se pot rări coșurile?
Este posibil pentru unele persoane, dar nu este un rezultat pe care îl putem promite.
O meta-analiză din 2018, care a reunit 14 studii cu peste 78.000 de participanți, a găsit o asociere între consumul de lactate și acnee. Participanții aveau însă între 7 și 30 de ani, iar studiile erau destul de diferite între ele. Autorii au semnalat și posibilitatea ca rezultatele care găseau o asociere să fi fost publicate mai ușor decât cele care nu găseau una.3
O altă meta-analiză a găsit o asociere pentru lapte, dar nu și pentru iaurt sau brânză.4 Așadar, nici măcar categoria „lactate” nu are un răspuns uniform.
Pentru cititoarele de aici, un studiu francez oferă un context mai apropiat: peste 24.000 de adulți, cu vârsta medie de 57 de ani, majoritatea femei. Consumul de lapte a avut o asociere modestă cu acneea prezentă la momentul evaluării. Au fost observate asocieri și pentru băuturile dulci și produsele grase și dulci.5
Aceste rezultate nu demonstrează că laptele a provocat acneea. Alimentația, somnul, hormonii și alți factori se pot suprapune, iar studiile observaționale nu îi pot separa complet.
Dacă renunți la lapte și observi că bărbia se liniștește, merită să reții schimbarea. Dar o singură perioadă de post nu este suficientă ca să știi sigur de ce s-a întâmplat.
„De post” spune ce lipsește dintr-un produs. Nu spune totul despre el
Când scoți câteva alimente din meniu, altele le iau locul. În unele zile poate fi o ciorbă de linte, o mâncare de fasole sau legume cu hummus. În altele, când ești pe fugă, pot fi covrigi, biscuiți și ceva dulce cumpărat în drum spre casă.
Toate pot încăpea într-o alimentație de post, dar nu au aceeași compoziție nutritivă.
Sinteza din 2017 a observat un consum mai mare de carbohidrați în timpul postului.1 Asta nu este, în sine, o problemă. Și fasolea, fructele sau cerealele integrale conțin carbohidrați. Contează sursele, cantitățile și felul în care arată mesele în ansamblu.
În privința acneei, există și studii care au testat schimbarea alimentației. Într-unul dintre ele, 43 de bărbați tineri au urmat timp de 12 săptămâni fie o dietă cu încărcătură glicemică mică, fie alimentația de control. Numărul leziunilor de acnee a scăzut mai mult în primul grup.6
Studiul a fost însă mic, participanții aveau între 15 și 25 de ani, iar cei din primul grup au și slăbit. Nu putem separa complet efectul alimentației de cel al scăderii în greutate și nici nu putem presupune că rezultatul va fi identic la femeile de peste 40 de ani.
Este totuși un motiv să te uiți la ce mănânci în mod obișnuit în timpul postului, mai ales dacă observi schimbări ale acneei. Fără să transformi fiecare biscuit într-un vinovat.
Despre legătura dintre încărcătura glicemică și acnee am scris mai mult în articolul despre acneea hormonală. Iar despre glicare și colagen, în Cum îți protejezi colagenul.
Pot lipsi nutrienți în cele 40 de zile?
Depinde de alimentația de la care pornești și de felul în care îți alcătuiești mesele.
Un studiu mic, pe zece călugări din Creta, a comparat o săptămână de post cu una obișnuită. În săptămâna de post, participanții au consumat mai multe fibre, fier și folat, precum și mai multe leguminoase și pește. Aportul de calciu a fost mai mic, odată cu eliminarea lactatelor.7
Sinteza din 2017 a semnalat și nevoia de cercetări suplimentare privind nutrienți precum vitaminele D și B12.1 Asta nu înseamnă că orice persoană care postește dezvoltă o carență. Nici că o alimentație de post este automat suficientă doar pentru că include mai multe vegetale.
Din aceste studii nu putem spune că o anumită modificare a aportului nutritiv produce o schimbare vizibilă a pielii în 40 de zile. Putem spune că varietatea meselor contează și că situația fiecărei persoane merită privită în context.
Dar dacă pielea se usucă?
Postul se suprapune cu sezonul rece. În aceeași perioadă se schimbă temperatura de afară, începe încălzirea în casă și, uneori, facem dușuri mai fierbinți. Toate acestea merită luate în calcul când pielea începe să strângă sau să se irite.
Studiile citate despre postul ortodox nu au măsurat hidratarea pielii, funcția barierei cutanate sau sensibilitatea la frig. Lipsa acestor date nu dovedește că alimentația nu poate avea niciun rol. Înseamnă doar că nu avem motive să punem automat uscăciunea din noiembrie pe seama renunțării la lactate.
Dacă pielea se simte diferit, uită-te și la vreme, la produsele folosite și la obiceiurile de îngrijire, nu doar la farfurie.
Cum urmărești schimbările fără să complici totul
Nu este nevoie să introduci produse noi doar pentru că începe postul. Dacă rutina îți priește, o poți păstra și ajusta atunci când pielea îți arată că are alte nevoi. Câteva produse schimbate simultan vor face mai greu de înțeles ce a ajutat și ce a iritat.
Dacă apar mai multe coșuri, observă cum s-au schimbat mesele. Ai înlocuit prânzul cu gustări? Mănânci mai des produse dulci? S-au schimbat și somnul, stresul sau ciclul menstrual? Sunt întrebări mai utile decât concluzia imediată că „postul nu-mi face bine”.
Urmărește evoluția pe parcursul mai multor săptămâni. Fotografiile făcute în lumină asemănătoare și câteva notițe pot ajuta mai mult decât comparațiile zilnice în oglindă. Nici așa nu vei putea demonstra o cauză, dar vei avea o imagine mai clară a schimbărilor.
Iar dacă apar leziuni adânci, dureroase sau persistente, mai ales dacă acneea este nouă pentru tine, discută cu un dermatolog. Localizarea pe maxilar nu stabilește singură cauza și nu este suficientă pentru a da vina pe alimentație sau pe hormoni.
Postul rămâne o alegere pe care o faci din motivele tale. Nu trebuie să se vadă pe ten ca să fi fost ținut „bine”. Poți observa o ameliorare, o perioadă mai dificilă sau nicio schimbare. Pentru piele, merită să privești împreună alimentația, sezonul, rutina și restul lucrurilor care se întâmplă în aceste săptămâni.
1 Koufakis T și colab., „Effects of Orthodox religious fasting on human health: a systematic review”, Eur J Nutr, 2017;56(8):2439-2455. Sinteză sistematică pe 10 studii. DOI
2 Sarri KO și colab., „Effects of Greek Orthodox Christian Church fasting on serum lipids and obesity”, BMC Public Health, 2003;3:16. 120 de adulți din Creta urmăriți un an, 60 postitori și 60 martori. DOI
3 Juhl CR și colab., „Dairy Intake and Acne Vulgaris: A Systematic Review and Meta-Analysis of 78,529 Children, Adolescents, and Young Adults”, Nutrients, 2018;10(8):1049. 14 studii observaționale, participanți de 7-30 de ani; bias de publicare și eterogenitate declarate de autori. DOI
4 Aghasi M și colab., „Dairy intake and acne development: A meta-analysis of observational studies”, Clin Nutr, 2019;38(3):1067-1075. DOI
5 Penso L și colab., „Association Between Adult Acne and Dietary Behaviors: Findings From the NutriNet-Santé Prospective Cohort Study”, JAMA Dermatol, 2020;156(8):854-862. 24.452 de adulți, studiu transversal, acnee și alimentație autoraportate. DOI
6 Smith RN și colab., „A low-glycemic-load diet improves symptoms in acne vulgaris patients: a randomized controlled trial”, Am J Clin Nutr, 2007;86(1):107-115. 43 de bărbați de 15-25 de ani, 12 săptămâni; scăderea în greutate e factor de confuzie, declarat de autori. DOI
7 Papadaki A și colab., „Calcium, nutrient and food intake of Greek Orthodox Christian monks during a fasting and non-fasting week”, Public Health Nutr, 2008;11(10):1022-1029. 10 călugări, jurnale alimentare cântărite 7 zile. DOI
