Dacă te uiți acum pe rafturile cu produse pentru ten sensibil, o să găsești același cuvânt pe jumătate dintre ele. Cica. Cica cream, cica balm, cica repair. E scurt, sună a ceva serios și nu explică nimic.
În spatele lui stă o plantă: Centella asiatica. E folosită de mult, e studiată de aproape patruzeci de ani, iar o parte din ce s-a măsurat pe ea e solid. Problema e că partea solidă nu e chiar despre roșeața pe care o ai tu marți dimineața.
Hai să separăm.
Ce este centella
Centella asiatica L. Urban face parte din familia Apiaceae, aceeași cu morcovul, țelina și pătrunjelul. Crește în zonele umede din Asia de Sud-Est, India și Madagascar. În engleză i se spune gotu kola, iar în literatura veche apare și ca Hydrocotyle asiatica.
Pe etichetele europene, extractul din planta întreagă are un singur nume oficial: Centella Asiatica Extract, cu numărul CAS 84696-21-9. Există și variante pe organ, cel mai des Centella Asiatica Leaf Extract.
Nu e o descoperire recentă. Extractul standardizat e folosit de decenii în medicină, în preparate pentru răni greu vindecabile, cicatrici hipertrofice și arsuri, și în fracția triterpenică totală administrată oral în insuficiența venoasă cronică.[2][12] Reține contextul ăsta, fiindcă explică aproape tot ce urmează.
Patru molecule, nu una
Aici începe partea care se pierde pe etichete.
„Centella” nu e un ingredient. E o plantă din care se extrag patru triterpene pentaciclice cu profile diferite:
- Asiaticoside și madecassoside, cele două forme glicozidate, adică molecula cu o parte de zahăr atașată. Sunt mai mari și mai solubile în apă.
- Acidul asiatic și acidul madecassic, agliconii lor, adică aceleași molecule fără partea de zahăr. Sunt mai mici și mai lipofile.
Extractul standardizat folosit în cea mai mare parte a cercetării poartă numele de TECA, titrated extract of Centella asiatica, și are o compoziție fixă: 40% asiaticoside, 30% acid asiatic, 30% acid madecassic.[1]
De ce contează diferența. Într-un studiu din 1990 publicat în Connective Tissue Research, TECA a fost testat pe culturi de fibroblaste umane, celulele care produc colagenul. Extractul a crescut sinteza de colagen proporțional cu doza. Apoi autorii au testat separat fiecare dintre cele trei componente, ca să vadă care face treaba. Răspunsul: acidul asiatic a fost singurul responsabil pentru stimularea sintezei de colagen.[1]
Cu alte cuvinte, componenta cea mai abundentă din extract nu e și cea care a produs efectul. Un produs care scrie mare „centella” pe față poate conține fracția care nu face lucrul pe care ți-l imaginezi.
Ce s-a măsurat pe piele, și pe ce fel de piele
Aici e delimitarea care lipsește din aproape toate articolele despre centella.
Pe piele lezată, dovezile sunt consistente. Sinteza literaturii de dermatologie publicată în Phytotherapy Research în 2014 acoperă vindecarea rănilor mici, a cicatricilor hipertrofice și a arsurilor, cu studii in vitro și pe animale, plus utilizare clinică.[2] Un studiu comparativ pe model animal de rană a arătat imunoreactivitate puternică pentru factorii implicați în vindecare la grupul cu centella, deși unguentul cu colagenază s-a comportat mai bine în fazele timpurii.[9]
Pe piele sănătoasă, studiile clinice există. Problema e alta: în fiecare, centella stă într-o formulă cu alți activi. Nu e o excepție a unui studiu, e tiparul tuturor. Iar când o formulă cu mai mulți activi dă un rezultat, contribuția fiecărui ingredient rămâne nedeterminată. Cel mai citat, și singurul pe pielea fotoîmbătrânită a feței, e din 2008 și merită citit atent.
În 2008, în Experimental Dermatology, un studiu randomizat dublu-orb pe 20 de voluntare cu piele fotoîmbătrânită a testat, timp de 6 luni, o formulă topică cu vitamina C 5% și madecassosidă 0,1%. După șase luni s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale scorului clinic pentru riduri superficiale și profunde, suplețe, fermitate, rugozitate și hidratare, confirmate prin măsurători de elasticitate și prin evaluare histologică semicantitativă a rețelei de fibre elastice din dermul papilar. Două treimi dintre participante au prezentat ameliorare.[3]
E un rezultat bun. Are însă o limită pe care articolele de brand o sar: madecassosida a fost în aceeași formulă cu vitamina C 5%, iar autorii demonstraseră anterior efectul vitaminei C singure. Studiul nu separă contribuțiile. Nu poți spune, pe baza lui, cât din rezultat a adus centella.
Și nu e singurul. Din 2023 încoace au apărut mai multe studii clinice pe piele nelezată, toate cu același tipar. O cremă cu Centella asiatica micronizată și acid mandelic a fost testată 12 săptămâni, randomizat și multicentric, pe piele matură și fragilă, la persoane între 40 și 60 de ani, cu ameliorări la textură, fermitate, aspect de fotodeteriorare și hidratare.[13] Aceeași combinație, 12 săptămâni, pe 41 de persoane cu ten sensibil și semne de fotoîmbătrânire, a ameliorat toate criteriile clinice urmărite.[14] La 54 de persoane de peste 65 de ani cu piele fragilă, grosimea pielii a crescut cu 5%, iar pierderea de apă transepidermică s-a redus cu 40% în 12 săptămâni.[15] Iar o emulsie cu extract de Centella și Phyllanthus emblica, testată dublu-orb cu placebo pe 60 de femei timp de 60 de zile, a ameliorat hidratarea, elasticitatea și ridurile.[16]
Citite împreună, spun un lucru util și unul incomod. Util: formulele care conțin centella au produs rezultate clinice măsurate pe piele sănătoasă, nu doar mecanisme în cultură celulară. Incomod: în fiecare dintre ele, lângă centella stă un al doilea activ documentat, acid mandelic sau vitamina C. Nu poți cumpăra rezultatul acelor studii cumpărând centella. Cumperi o formulă, iar formula e mai mult decât ingredientul scris pe față.
Ce se știe despre ea singură e, în mare, in vitro. Un studiu din 2014 arată că asiaticosida reduce producția de melanină în celule de melanom murin, prin scăderea expresiei tirozinazei.[4] Unul din 2020 arată efect antiinflamator al extractului pe keratinocite în cultură și pe un model murin de dermatită atopică.[5] Unul din 2025 arată că madecassosida reduce eliberarea de markeri inflamatori în linii celulare stimulate cu particule fine de poluare.[6]
Toate trei sunt interesante ca mecanism. Niciunul nu s-a măsurat pe o față. O sinteză din 2021 a literaturii farmacologice pe boli de piele o spune direct: sunt necesare studii clinice riguros controlate, de lungă durată, pentru a confirma potențialul plantei.[7]
Concentrația: ce apare în studii și ce scrie pe etichetă
Singura cifră pe care o ai dintr-un studiu clinic e 0,1% madecassosidă, cea din studiul de șase luni.[3] În rezumatele celorlalte studii clinice procentul de centella nu apare, doar prezența ei în formulă. Extractul standardizat din cercetarea de laborator are compoziția fixă 40/30/30 descrisă mai sus.[1]
Ce nu ai: un interval de concentrație validat clinic pentru „extract de centella” pe piele sănătoasă. Nu există. Iar o etichetă care scrie doar Centella Asiatica Extract nu îți spune nici cât, nici din ce fracție e făcut extractul, nici dacă a fost standardizat pe ceva.
Mai e o variabilă. Asiaticosida e o moleculă relativ polară și mare, iar penetrarea prin stratul cornos e o problemă reală de formulare: cercetarea pe sisteme de livrare a fost făcută tocmai ca să crească cantitatea care ajunge în epidermul viabil și în derm.[10] Adică vehiculul contează cel puțin cât procentul.
Cu ce se combină
Vestea bună a acestui ingredient e că nu are incompatibilități clasice. Nu e un acid, nu e un exfoliant, nu are un pH îngust de lucru, nu se oxidează la vedere.
- Cu retinol sau cu acizi: logică. Se folosește în etapa de calmare, nu în aceeași picătură. Ser cu activul, apoi produs cu centella deasupra, sau centella dimineața și activul seara.
- Cu niacinamidă și pantenol: fără conflict, aceeași direcție de confort cutanat.
- Cu vitamina C: combinația din studiul de șase luni pe pielea fotoîmbătrânită a feței.[3]
Ce nu face: nu înlocuiește un emolient. Centella nu e o cremă, e un activ dintr-o cremă. Dacă produsul cu „cica” pe etichetă e un gel apos, o să simți răcoare și cam atât.
Mitul: „cica” nu înseamnă ce credem
Prescurtarea vine din vocabularul de cicatrizare, adică din contextul medical al rănilor. A migrat pe piața de cosmetice ca sinonim informal pentru „calmant”, iar de acolo a devenit un cuvânt care se pune pe orice.
Două consecințe practice.
Prima: „cica” pe ambalaj nu garantează prezența centellei, nici cantitatea ei. E un cuvânt de marketing, nu un nume de ingredient. Verifici în lista INCI, nu pe față.
A doua, mai importantă: natural nu înseamnă hipoalergenic. Un studiu clasic din Contact Dermatitis, 1993, a clasificat extractul brut și cei trei acizi triterpenici ca sensibilizanți slabi, cu risc scăzut, dar nenul.[8] Iar în 2024, aceeași revistă publica două cazuri de dermatită alergică de contact la extract de Centella asiatica din cosmetice, la pacienți cu cosensibilizare la alergeni de parfum, ulei de geranium și de lavandă.[11] Rar, dar real. Dacă ai piele reactivă, un produs nou cu centella se testează pe o zonă mică, exact ca oricare altul.
Cum apare pe etichetă
- Extract din plantă: Centella Asiatica Extract, Centella Asiatica Leaf Extract. Nu îți spun concentrația fracției active.
- Molecule izolate: Asiaticoside, Madecassoside, Asiatic Acid, Madecassic Acid. Astea sunt informative. Dacă vezi Madecassoside numit separat, formulatorul a ales o fracție anume, nu a turnat un extract generic.
Regula de citire rămâne poziția în listă. Un extract aflat după conservant sau după parfum e prezent la nivel de etichetă, nu de formulă.
Pe scurt
Centella asiatica e un ingredient serios cu un dosar dezechilibrat. Pe piele lezată, în context medical, literatura e consistentă. Pe piele sănătoasă ai mai multe studii clinice, dar în fiecare centella e într-o formulă cu alt activ documentat, vitamina C 5% sau acid mandelic, deci contribuția ei nu se poate izola în niciunul. Ce se știe despre ea singură rămâne, în mare, mecanism măsurat în cultură celulară.
Ce înseamnă asta pentru raft: e un ingredient rezonabil de confort cutanat, care se combină cu orice și nu deranjează pe nimeni. Nu e un motiv de sine stătător ca să cumperi un produs, și „cica” pe ambalaj nu e o informație. Informația e mai jos, în lista de ingrediente, și e formată din patru cuvinte pe care acum le recunoști.
Surse
[1] Maquart F.X., Bellon G., Gillery P., Wegrowski Y., Borel J.P., „Stimulation of collagen synthesis in fibroblast cultures by a triterpene extracted from Centella asiatica”, Connective Tissue Research, 1990;24(2):107-120. DOI
[2] Bylka W., Znajdek-Awiżeń P., Studzińska-Sroka E., Dańczak-Pazdrowska A., Brzezińska M., „Centella asiatica in dermatology: an overview”, Phytotherapy Research, 2014;28(8):1117-1124. DOI
[3] Haftek M., Mac-Mary S., Le Bitoux M.A., Creidi P., Seité S., Rougier A., Humbert P., „Clinical, biometric and structural evaluation of the long-term effects of a topical treatment with ascorbic acid and madecassoside in photoaged human skin”, Experimental Dermatology, 2008;17(11):946-952. DOI
[4] Kwon K.J., Bae S., Kim K., An I.S., Ahn K.J., An S., Cha H.J., „Asiaticoside, a component of Centella asiatica, inhibits melanogenesis in B16F10 mouse melanoma”, Molecular Medicine Reports, 2014;10(1):503-507. DOI
[5] Lee Y. et al., „Inhibitory Effect of Centella asiatica Extract on DNCB-Induced Atopic Dermatitis in HaCaT Cells and BALB/c Mice”, Nutrients, 2020;12(2):411. DOI
[6] Tai M., He Q., Lv P., Li W., Ling X., Li L., Guo M., „Madecassoside alleviates PM-induced skin cell damage”, Biochemical and Biophysical Research Communications, 2025;770:151977. DOI
[7] Park K.S., „Pharmacological Effects of Centella asiatica on Skin Diseases: Evidence and Possible Mechanisms”, Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2021;2021:5462633. DOI
[8] Hausen B.M., „Centella asiatica (Indian pennywort), an effective therapeutic but a weak sensitizer”, Contact Dermatitis, 1993;29(4):175-179. DOI
[9] Ermertcan A.T., Inan S., Ozturkcan S., Bilac C., Cilaker S., „Comparison of the effects of collagenase and extract of Centella asiatica in an experimental model of wound healing”, Wound Repair and Regeneration, 2008;16(5):674-681. DOI
[10] Wichayapreechar P., Anuchapreeda S., Phongpradist R., Rungseevijitprapa W., Ampasavate C., „Dermal targeting of Centella asiatica extract using hyaluronic acid surface modified niosomes”, Journal of Liposome Research, 2019;30(2):197-207. DOI
[11] Özkaya E., Toprak İ.D., „Allergic contact dermatitis from Centella asiatica extract and fragrance allergens: Report of two patients from Turkey”, Contact Dermatitis, 2024;91(1):85-87. DOI
[12] Wollina U., Abdel-Naser M.B., Mani R., „A review of the microcirculation in skin in patients with chronic venous insufficiency: the problem and the evidence available for therapeutic options”, The International Journal of Lower Extremity Wounds, 2006;5(3):169-180. DOI
[13] Ablon G., Emesiani C., Garimella S., Meckfessel M., Nguyen T.Q., Widgerow A., Schlesinger T., „A Novel Moisturizer Formulated With Micronized Centella asiatica and Mandelic Acid Improves Mature, Crepey Skin”, Journal of Drugs in Dermatology, 2026;25(9):833-838. DOI
[14] Widgerow A., Grivet-Seyve M., Anjuwon S., Emesiani C., Meckfessel M., „Efficacy and Tolerability of a Cream in Aging Skin”, Journal of Drugs in Dermatology, 2025;24(5):524-529. DOI
[15] Widgerow A., Grivet-Seyve M., Anjuwon S., Emesiani C., Meckfessel M., „An Innovative Cream Improves Signs and Symptoms of Dermatoporosis in Patients Aged 65 and Over”, Journal of Drugs in Dermatology, 2025;24(4):352-356. DOI
[16] Poomanee W., Yaowiwat N., Pattarachaidaecharuch T., Leelapornpisid P., „Optimized multiherbal combination and in vivo anti-skin aging potential: a randomized double blind placebo controlled study”, Scientific Reports, 2023;13(1):5633. DOI
Studiile citate au fost identificate în PubMed. Cifrele reproduse sunt cele raportate de autori, pe loturile și în condițiile descrise în fiecare studiu. Studiile marcate ca in vitro sau pe model animal nu au fost validate pe piele umană sănătoasă.
