Cuvântul „microbiom” a ajuns pe ambalaje odată cu „barieră”, și cu aceeași problemă: toată lumea îl folosește, aproape nimeni nu spune ce înseamnă pe o etichetă. Un produs „prietenos cu microbiomul” poate să conțină orice. Unul „probiotic” nu conține, aproape niciodată, bacterii vii. Nici al nostru. Tocmai de asta merită să știi ce înseamnă cuvântul.
Articolul ăsta ia cele trei prefixe de pe etichete, pre-, pro- și post-, și le pune lângă definițiile lor reale și lângă ce s-a măsurat efectiv pe piele. Una dintre clase are date serioase, una are o idee bună și puține dovezi pe piele, iar una nu prea există în cosmetică, oricât de des apare pe cutie.
Ce este microbiomul pielii
Microbiomul pielii e totalitatea bacteriilor, ciupercilor și virusurilor care trăiesc pe suprafața ei și în porii ei. Nu e o invazie, e o populație stabilă, instalată de la naștere, adaptată unui mediu pe care puține microorganisme îl suportă: uscat, sărac în nutrienți și acid.[1] Trei nume revin în toată literatura: Cutibacterium acnes, în foliculii bogați în sebum ai feței, Staphylococcus epidermidis, locatarul util al suprafeței, și Staphylococcus aureus, asociat cu dermatita atopică atunci când se înmulțește peste măsură.[1]
Lucrul cel mai important despre populația asta e cât de greu se mișcă. Un studiu publicat în 2016, care a urmărit aceiași oameni luni și ani la rând, a găsit comunități în mare parte stabile, în ciuda expunerii zilnice la mediu. Fiecare om își păstrează tulpinile proprii, nu le reia din jur, iar zona cea mai schimbătoare e talpa, nu fața.[2] Când citești „reechilibrează microbiomul în 7 zile”, ține minte unitatea de măsură reală: ani.
De ce apare pe etichete
Pentru că a funcționat mai întâi în intestin. Probioticele orale au o literatură medicală mare, iar cosmetica a împrumutat vocabularul, cu tot cu prestigiul lui. Definițiile, însă, le fixează ISAPP, Asociația Științifică Internațională pentru Probiotice și Prebiotice, iar ele sunt referința folosită de cercetători și de autoritățile de reglementare:
- Probiotic: microorganisme vii care, administrate în cantitate adecvată, aduc un beneficiu demonstrat pentru sănătate.[3]
- Prebiotic: un substrat folosit selectiv de microorganismele gazdei, cu un beneficiu demonstrat pentru sănătate. Definiția din 2017 admite explicit și alte zone ale corpului decât intestinul, deci și pielea, dar păstrează două condiții: selectivitatea și beneficiul documentat.[4]
- Postbiotic: un preparat din microorganisme inanimate sau din componente ale lor, care aduce un beneficiu demonstrat pentru sănătate.[5]
Toate trei cer un beneficiu documentat. Cuvântul nu descrie o categorie de ingrediente, descrie un ingredient cu dovezi. O recenzie din 2021 a pus problema direct: prea multe produse etichetate „probiotic” nu îndeplinesc caracteristicile care definesc termenul, iar industria cosmetică le-a înmulțit fără ca eticheta să fie reglementată pe măsură.[6]
Ce e, de fapt, în flacon
Bacterii vii aproape niciodată. O cremă pe bază de apă trebuie conservată, adică formulată tocmai ca bacteriile să nu supraviețuiască în ea. Un probiotic în sensul definiției, viu și în cantitate controlată, e greu de împăcat cu un flacon care stă luni pe raft. Recenzia din 2021 tratează exact această tensiune dintre definiție și produs.[6]
În cosmetică, „probiotic” a devenit numele de familie pentru tot ce vine dintr-o bacterie: fermenți, lizate, filtrate. Nu e definiția ISAPP, e limba etichetelor, inclusiv a noastră: MultiRepair se numește „ser probiotic” și conține un lizat de Bifidobacterium, adică exact clasa cu cele mai multe date pe piele umană. Ce desparte un produs onest de unul de marketing nu e cuvântul de pe cutie, ci ce e în spatele lui: dacă în listă există un ferment sau un lizat, la ce procent și cu ce dovezi.
Fermenți și lizate aproape întotdeauna. Un ferment e lichidul rămas după ce o bacterie a fost crescută într-un mediu de cultură, uneori filtrat. Un lizat e bacteria însăși, spartă și inactivată, cu tot ce era în ea. Niciunul nu e viu. Ambele intră, după definiția ISAPP, la postbiotice, cu condiția să existe un beneficiu măsurat.[5]
Prebiotice ca zaharuri. Inulina, oligozaharidele, unii glucani: substraturi pe care bacteriile le pot consuma. Pe piele, întrebarea nu e dacă pot fi consumate, ci dacă sunt consumate selectiv de cele utile și nu de celelalte, iar asta e partea pe care puține formule o demonstrează.[4]
Ce s-a măsurat pe piele umană
Cele mai solide date vin din clasa lizatelor, și aproape toate din același loc.
Studiul cel mai citat e din 2010: 66 de femei cu piele reactivă au aplicat două luni, de două ori pe zi, pe față, brațe și picioare, fie o cremă cu 10% lizat de Bifidobacterium longum, fie aceeași cremă fără el. La final, grupul cu lizat avea sensibilitate mai mică la testul cu acid lactic, a avut nevoie de mai multe benzi adezive ca să i se afecteze bariera, deci o barieră mai rezistentă, și a raportat mai puțină uscăciune după 29 de zile.[7] Autorii sunt cercetători L'Oréal, iar ingredientul e al lor. Nu invalidează cifrele, dar lipsește replicarea independentă și e corect să știi asta.
Al doilea studiu, din 2008, e în context medical: 75 de pacienți cu dermatită atopică au aplicat 30 de zile o cremă cu 5% lizat de Vitreoscilla filiformis sau crema fără el. Lizatul a scăzut scorul bolii și mâncărimea, a redus colonizarea cu Staphylococcus aureus și a îmbunătățit pierderea de apă prin piele.[8] E o boală, nu un ten sensibil în octombrie, și rezultatele nu se transferă automat. Dar e un lizat care face ceva măsurabil pe o piele cu bariera stricată.
Pentru probiotice vii pe piele există experimente, nu produse: un studiu pilot din 2015 a recoltat Staphylococcus epidermidis de pe fața fiecărui voluntar, l-a cultivat și l-a aplicat înapoi, cu mai multe lipide la suprafață și mai puțină apă evaporată,[9] iar în 2017 un grup de la San Diego a reintrodus pe pielea pacienților cu dermatită atopică tulpini de stafilococi care produc peptide împotriva S. aureus.[10] Bacterii vii, alese tulpină cu tulpină, personalizate: exact ce nu se poate pune într-un flacon de raft.
Două lucruri de spus cinstit. Primul: cele mai multe date pozitive vin din laboratoarele celor care vând ingredientul. Al doilea: pentru numele INCI generic „Lactobacillus Ferment”, pe care îl vei găsi pe foarte multe etichete, nu am găsit în PubMed studii clinice independente pe ingredientul cosmetic ca atare. Nu înseamnă că nu face nimic. Înseamnă că nu există, public, o măsurătoare pe piele umană pe care să o pun aici.
Concentrația funcțională
Cifrele de mai sus sunt singurele repere publicate și ambele sunt mari: 10% lizat în studiul pe piele reactivă[7] și 5% lizat în cel pe dermatită atopică.[8]
Nu există un prag demonstrat sub care un lizat „nu funcționează”. Există doar observația că studiile care au arătat ceva au folosit procente întregi, nu urme. Dacă fermentul e la coada listei, după conservanți, e acolo pentru poveste.
MultiRepair, cum spuneam, e în clasa asta: lizatul lui e acolo pe ce arată studiul, reactivitate mai mică și o barieră mai rezistentă, nu pe „echilibrarea microbiomului”, pe care nimeni nu a măsurat-o pe un ser.
Cu ce se combină
Fermenții și lizatele sunt, chimic, amestecuri de proteine, peptide, zaharuri și acizi. Nu sunt reactive, nu se oxidează ca vitamina C, nu au conflicte cunoscute cu retinoizii sau cu acizii. Stau firesc lângă niacinamidă și panthenol, fiindcă toate trei lucrează pe aceeași linie, a confortului și a barierei. Ce nu se poate spune: că un ferment „activează” sau „potențează” un alt activ. Nu există studii pe interacțiunile lor cu activele cosmetice clasice.
Mitul: „echilibrează microbiomul”
E formularea care nu spune nimic, din trei motive.
Întâi, nimeni nu a definit ce e un microbiom „echilibrat” pentru fața ta. Compoziția diferă de la om la om, de la zonă la zonă și, după cum arată un studiu pe 37 de femei, și cu vârsta: la 60-76 de ani, diversitatea bacteriană pe obraz și frunte era mai mare decât la 21-37, iar Cutibacterium, locatarul principal al feței tinere, scăzuse vizibil.[11] Deci mai multă diversitate nu înseamnă automat o piele mai bună. La față, pare să însemne o piele mai în vârstă.
Apoi, microbiomul e stabil pe ani.[2] O cremă aplicată trei săptămâni nu îl rescrie, și e bine că nu o face.
În al treilea rând, studiile care au măsurat ceva nu au măsurat „echilibrul”. Au măsurat sensibilitatea, rezistența barierei, uscăciunea, un scor de boală.[7][8] Lucruri pe care le simți și pe care le poate număra cineva. „Echilibrul microbiomului” nu e nici una, nici alta.
Cum apare pe etichetă
Numele INCI spun mai mult decât cutia, dacă știi codul.
- Bifida Ferment Lysate: lizat, deci bacterie inactivată și spartă. Clasa postbioticelor. Ingredientul din studiul pe piele reactivă.
- Lactobacillus Ferment, Lactobacillus Ferment Lysate, Lactococcus Ferment Lysate: ferment sau lizat, niciodată bacterii vii. Numele nu spune nici specia exactă, nici concentrația, nici dacă fracțiunea e acolo pentru piele sau pentru stabilitatea formulei.
- Saccharomyces Ferment Filtrate: ferment de drojdie, filtrat. Aceeași logică, dar drojdie, nu bacterie.
- Inulin, Alpha-Glucan Oligosaccharide: zaharuri cu rol declarat prebiotic. Întreabă-te dacă există vreo măsurătoare de selectivitate, nu doar cuvântul.
Dacă pe etichetă nu scrie niciun ferment și niciun lizat, iar pe cutie scrie „probiotic”, cuvântul e de marketing.
Pe scurt
Microbiomul pielii e real, stabil și personal. Pe cutii, „probiotic” înseamnă aproape întotdeauna ferment sau lizat, nu bacterii vii, fiindcă o cremă conservată nu le permite.[3][6] Așa e și la noi, și o spunem noi primii. Fermenții și lizatele sunt postbiotice, dintre care doar câteva lizate au fost măsurate pe piele umană, la 5-10%, pe sensibilitate și barieră, în studii semnate de producător.[7][8] Prebioticele au o definiție bună și puține dovezi pe piele.[4]
Regula practică: ignoră prefixul de pe cutie și citește lista. Un lizat sus în listă, cu o funcție clar declarată, e un ingredient onest. „Echilibrează microbiomul” e o propoziție pe care nimeni nu îți poate spune cum s-ar măsura.
Surse
[1] Byrd A.L., Belkaid Y., Segre J.A., „The human skin microbiome”, Nature Reviews Microbiology, 2018;16(3):143-155. DOI
[2] Oh J., Byrd A.L., Park M., Kong H.H., Segre J.A., „Temporal Stability of the Human Skin Microbiome”, Cell, 2016;165(4):854-866. DOI
[3] Hill C. et al., „The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics consensus statement on the scope and appropriate use of the term probiotic”, Nature Reviews Gastroenterology and Hepatology, 2014;11(8):506-514. DOI
[4] Gibson G.R. et al., „The International Scientific Association for Probiotics and Prebiotics (ISAPP) consensus statement on the definition and scope of prebiotics”, Nature Reviews Gastroenterology and Hepatology, 2017;14(8):491-502. DOI
[5] Salminen S. et al., „The International Scientific Association of Probiotics and Prebiotics (ISAPP) consensus statement on the definition and scope of postbiotics”, Nature Reviews Gastroenterology and Hepatology, 2021;18(9):649-667. DOI
[6] Puebla-Barragan S., Reid G., „Probiotics in Cosmetic and Personal Care Products: Trends and Challenges”, Molecules, 2021;26(5):1249. DOI
[7] Guéniche A., Bastien P., Ovigne J.M., Kermici M., Courchay G., Chevalier V., Breton L., Castiel-Higounenc I., „Bifidobacterium longum lysate, a new ingredient for reactive skin”, Experimental Dermatology, 2010;19(8):e1-e8. Autorii sunt cercetători L'Oréal. DOI
[8] Guéniche A., Knaudt B., Schuck E., Volz T., Bastien P., Martin R., Röcken M., Breton L., Biedermann T., „Effects of nonpathogenic gram-negative bacterium Vitreoscilla filiformis lysate on atopic dermatitis: a prospective, randomized, double-blind, placebo-controlled clinical study”, British Journal of Dermatology, 2008;159(6):1357-1363. Prima autoare e cercetător L'Oréal. DOI
[9] Nodake Y. et al., „Pilot study on novel skin care method by augmentation with Staphylococcus epidermidis, an autologous skin microbe. A blinded randomized clinical trial”, Journal of Dermatological Science, 2015;79(2):119-126. DOI
[10] Nakatsuji T. et al., „Antimicrobials from human skin commensal bacteria protect against Staphylococcus aureus and are deficient in atopic dermatitis”, Science Translational Medicine, 2017;9(378):eaah4680. DOI
[11] Shibagaki N. et al., „Aging-related changes in the diversity of women's skin microbiomes associated with oral bacteria”, Scientific Reports, 2017;7:10567. Studiu realizat cu cercetători L'Oréal. DOI
Studiile citate au fost identificate în PubMed. Cifrele reproduse sunt cele raportate de autori, pe loturile și în condițiile descrise în fiecare studiu. Studiile pe dermatită atopică sunt context medical și nu au fost validate pe piele sănătoasă. Acolo unde autorii lucrează pentru un producător al ingredientului, acest lucru este menționat.
