Intri din frig într-un magazin încălzit și în două minute obrajii îți ard. Bei un ceai fierbinte și simți cum căldura urcă din piept spre gât, apoi pe față. Până acum, roșeața asta venea și pleca în zece minute. De la un timp, pleacă tot mai greu. Uneori nu mai pleacă deloc, doar se estompează puțin până a doua zi.
Dacă ai trecut de 45 de ani și recunoști scena, nu e o coincidență de sezon. Octombrie doar o face mai vizibilă.
Despre ce faci cu o piele înroșită am scris deja, pe larg, în Cum să calmezi roșeața tenului. Articolul de azi răspunde la cele două întrebări rămase pe dinafară: de ce începe exact acum și de ce, la un moment dat, nu mai trece.
De ce acum: termostatul care se dereglează
Scăderea de estrogen din perimenopauză nu schimbă doar pielea. Schimbă felul în care corpul își reglează temperatura.
În mod normal, corpul tolerează variații mici ale temperaturii interne fără să reacționeze. Între pragul la care începi să transpiri și pragul la care începi să tremuri există o zonă de liniște. La femeile cu bufeuri, cercetările au arătat că zona asta se îngustează mult. O creștere mică a temperaturii interne e suficientă ca organismul să declanșeze tot mecanismul de răcire: vasele de sânge din piele se dilată brusc, apare transpirația, apare senzația de căldură intensă.1 Scăderea de estrogen explică o parte din fenomen, nu tot. Autorii vorbesc și de o activare crescută a sistemului nervos care controlează reacțiile automate ale corpului.
Pe față, dilatarea asta se vede ca roșeață. De aici roșeața „din nimic”: nu e din nimic, e dintr-o variație de temperatură pe care înainte corpul ar fi trecut-o cu vederea.
Cât durează: răspunsul pe care nu îl spune nimeni
Unul dintre cele mai mari studii pe tema asta, SWAN, a urmărit peste 3.000 de femei din SUA între 1996 și 2013. Printre cele 1.449 care au avut bufeuri frecvente, durata mediană a fost de 7,4 ani. După ultima menstruație, ele au continuat, median, încă 4,5 ani. Femeile la care bufeurile au început devreme, încă din premenopauză, le-au avut cel mai mult: median, peste 11 ani.2
Asta nu înseamnă că fața ta va fi roșie șapte ani. Înseamnă că fereastra în care pielea primește semnale repetate de dilatare e lungă, mult mai lungă decât „o perioadă de tranziție” cum se spune de obicei. Și că merită să o tratezi ca pe un context de durată, nu ca pe o criză care trece până la Crăciun.
De ce octombrie o face mai rău
Academia Americană de Dermatologie trece printre declanșatorii frecvenți ai rozaceei soarele, stresul, căldura, alcoolul (mai ales vinul roșu), mâncarea picantă, efortul fizic, unele produse cosmetice, vântul și frigul.3 Separat, notează că, la unele persoane, căldura băuturilor fierbinți declanșează înroșirea.4
Octombrie adună mulți dintre ei în aceeași zi: vântul și frigul de dimineață, biroul supraîncălzit, cafeaua fierbinte, seara cu caloriferul pornit. Pentru o piele care se înroșește ușor, sezonul rece înseamnă mai multe ocazii pe zi.
Roșeața care trece și roșeața care se așază
Aici e diferența care contează cel mai mult, și pe care merită să o urmărești cu atenție.
Înroșirea trecătoare vine în valuri. Apare la un declanșator, apoi pielea revine la culoarea ei. Se poate repeta de mai multe ori pe zi, dar între episoade obrajii arată normal.
Roșeața persistentă nu mai pleacă între episoade. Rămâne pe mijlocul feței și e acolo și dimineața, înainte de orice declanșator. Uneori apar și vase fine vizibile, ca niște fire subțiri roșii.
Un consens internațional de 17 dermatologi și 3 oftalmologi a stabilit că roșeața persistentă din mijlocul feței, care se intensifică periodic, e unul dintre cele două semne care pot susține singure diagnosticul de rozacee. Înroșirea trecătoare, luată singură, nu e considerată suficientă.5 Rozaceea e o afecțiune inflamatorie cronică, iar mecanismele ei includ, după cercetările de până acum, și o semnalizare neobișnuită între vasele și nervii din piele.6 Nu e rară: o meta-analiză care a adunat date pe peste 26 de milioane de oameni a estimat-o la aproximativ 5,5% din adulți, cu cele mai multe cazuri între 45 și 60 de ani.7
Asta e partea în care trebuie să fim foarte clari: rozaceea e un diagnostic medical, nu ceva ce stabilești singură în oglindă și nu ceva ce rezolvă un cosmetic. Dacă roșeața ta a devenit permanentă, dacă vezi vase fine noi, dacă apar umflături mici roșii sau dacă ochii se irită și ei, mergi la dermatolog. Există opțiuni medicale și proceduri care nu sunt treaba unui ser.
Iar dacă ai și coșuri, nu le confunda automat cu acneea hormonală după 40. Nu sunt același lucru, iar diferența o face un dermatolog, nu oglinda.
Ce poți controla, realist
Bufeurile țin de fiziologie, nu de rutina ta de skincare. Ce poți controla e cât de iritată e pielea pe care o lovesc.
După menopauză, cu estrogenul în scădere, pielea tinde să devină mai uscată și mai subțire.8 Iar printre semnele rozaceei se numără și uscăciunea și sensibilitatea pielii feței.9 Așa că, practic, munca de toamnă pentru o piele care se înroșește e mai puțin despre roșeață și mai mult despre barieră și despre declanșatori:
- Frigul și căldura, ținute în frâu. Fularul tras peste obraji pe vânt și frig, fără supraîncălzire în interior, băutura fierbinte lăsată să se răcească puțin.4 Apă călduță, nu fierbinte, pe față.10
- Mai puțini pași, nu mai mulți. Unele produse cosmetice sunt ele însele declanșatori,3 deci fără exfolieri agresive în sezonul ăsta și fără produse noi introduse câte trei deodată. Protocolul complet de calmare e în articolul despre roșeață, linkat mai sus.
- Notițe scurte, două săptămâni. Notează când apare înroșirea și ce era înainte. Când face planul de îngrijire, dermatologul caută exact declanșatorii tăi,11 iar notițele îi scurtează drumul.
- Protecție solară zilnică, și în octombrie. Soarele e pe lista de declanșatori, iar recomandarea dermatologilor e un produs blând, cu spectru larg și SPF 30 sau mai mult, în fiecare zi.4
Pentru barieră, niacinamida e unul dintre cele mai studiate ingrediente. Într-un studiu de laborator pe celule ale pielii, a crescut producția de ceramide, lipidele care țin bariera etanșă.12 Într-un studiu clinic mic pe 50 de persoane cu rozacee, un hidratant cu 2% niacinamidă a îmbunătățit măsurabil funcția de barieră și hidratarea în patru săptămâni pe antebraț, unde exista o zonă de comparație netratată. Pe față, unde nu exista comparație, autorii au văzut aceeași tendință, fără să o poată confirma statistic.9 Limitele sunt importante: a fost testat un hidratant complet, nu niacinamida singură, iar studiul a fost finanțat de producătorul hidratantului. Nu e o formulă care oprește roșeața. E un sprijin pentru pielea din jurul ei.
Pentru pielea reactivă din sezonul rece, MultiRepair Renovating Serum combină Niacinamide 4% cu Panthenol 1% și Bifida Ferment Lysate 5%, fără parfum. E gândit pentru bariera care obosește și pentru aspectul pielii care se aprinde ușor, nu în locul consultului dermatologic când roșeața a devenit permanentă. Vezi formula →
Pe scurt
După 45, roșeața „din nimic” are de obicei o explicație: termostatul corpului devine mai sensibil odată cu scăderea de estrogen, iar frigul, vântul și căldura din octombrie înmulțesc declanșatorii. Bufeurile pot dura ani, nu luni, deci merită o strategie de durată: frig și căldură ținute în frâu, mai puțini pași, barieră susținută, protecție solară. Roșeața care vine și pleacă e un semnal de context. Roșeața care rămâne și dimineața e un motiv de consult la dermatolog.
1 Freedman RR, „Menopausal hot flashes: mechanisms, endocrinology, treatment”, J Steroid Biochem Mol Biol, 2014;142:115-20. Articol de sinteză. DOI
2 Avis NE și colab., „Duration of menopausal vasomotor symptoms over the menopause transition”, JAMA Intern Med, 2015;175(4):531-9. Studiul SWAN, 3.302 femei înrolate, 1.449 incluse în analiză, SUA, studiu observațional, simptome autoraportate. DOI
3 American Academy of Dermatology, „Triggers could be causing your rosacea flare-ups”. aad.org
4 American Academy of Dermatology, „How to prevent rosacea flare-ups”. aad.org
5 Tan J și colab., „Updating the diagnosis, classification and assessment of rosacea: recommendations from the global ROSacea COnsensus (ROSCO) panel”, Br J Dermatol, 2017;176(2):431-438. Consens Delphi, 17 dermatologi și 3 oftalmologi. DOI
6 Two AM și colab., „Rosacea: part I. Introduction, categorization, histology, pathogenesis, and risk factors”, J Am Acad Dermatol, 2015;72(5):749-58. Articol de sinteză. DOI
7 Gether L și colab., „Incidence and prevalence of rosacea: a systematic review and meta-analysis”, Br J Dermatol, 2018;179(2):282-289. 32 de studii; estimările variază mult după metoda de diagnostic, chestionarele dând valori mai mari decât examinarea clinică, declarat de autori. DOI
8 Thornton MJ, „Estrogens and aging skin”, Dermatoendocrinol, 2013;5(2):264-70. Articol de sinteză. DOI
9 Draelos ZD, Ertel K, Berge C, „Niacinamide-containing facial moisturizer improves skin barrier and benefits subjects with rosacea”, Cutis, 2005;76(2):135-41. 50 de participanți, 4 săptămâni, hidratant complet cu 2% niacinamidă; studiu finanțat de Procter & Gamble, doi dintre autori angajați ai companiei, declarat în articol. PubMed
10 American Academy of Dermatology, „Face washing 101”. aad.org
11 American Academy of Dermatology, „Rosacea: Diagnosis and treatment”. aad.org
12 Tanno O și colab., „Nicotinamide increases biosynthesis of ceramides as well as other stratum corneum lipids to improve the epidermal permeability barrier”, Br J Dermatol, 2000;143(3):524-31. Studiu in vitro pe keratinocite umane. DOI
